______Biserica
zidita de Stefan cel Mare pe locul în care a fost ucis de tatari prietenul
sau. Interiorul bisericii a fost pictat pâna în iulie 2004 când s-au comemorat
500 de ani de la trecerea în eternitate a Voievodului Stefan cel Mare si
Sfânt.
______ 500
de ani de la trecerea in Eternitate a Voievodului Stefan cel Mare si Sfânt. Joi,
1 iulie 2004, la Biserica din Borzesti, ctitorie a lui Stefan Voda, mii
de credinciosi au venit sa participe la manifestarile culturale si religioase
prilejuite de comemorarea a 500 de ani de la Apusul Soarelui Moldovei.
La manifestare au fost prezenti Ministrul Culturii si Cultelor Razvan Teodorescu,
Mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei, Arhiereul Vicar Ioachim Bacău anul,
înalte fete bisericesti, reprezentanti ai autoritatilor locale si centrale.
Dupa sfintirea picturilor din biserica înaltata de atefan Voda, s-a oficiat
Sfânta Liturghie. În final, cei ce s-au distins prin merite deosebite în
organizarea acestor manifestari, au primit distinctii din partea oficialitatilor.
A urmat un moment artistic oi un praznic oferit de Primaria Onesti, participantii
la slujba primind în total peste 30.000 de sarmale, pâine si vin.
Nepieritoare
marturii despre Stefan cel Mare. In luna iulie, figura luminoasa a domnitorului
Stefan cel Mare si Sfant revine in actualitate, in acest an implinindu-se 506
ani de la moartea
sa. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Athleta Christi” (“Atlet al lui
Hristos”) iar poporul l-a cantat in balade “Stefan Voda, domn cel mare,
seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare”. Mihail Kogalniceanu
a scris urmatoarele cuvinte despre Stefan cel Mare: “pentru moldoveni,
acest domn rezuma toate ispravile si institutiile facute in cinci veacuri”. Emil
Ganea, un onestean pasionat de istoria epocii lui Stefan cel Mare,
a aprofundat cu mult patos “marturiile” de la inscaunarea acestui
domnitor al Moldovei. Sustinand in cuvinte simple ca o frantura a
unei lectii
de traire a marii sale pasiuni pentru istorie, el a marturisit: “Din
traditia orala si negura realitatii istorice sunt insemnari despre
venirea la domnia Moldovei a lui Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan
al II-lea,
nepotul lui Alexandru cel Bun. In ziua de 15 octombrie 1451, in timp
ce Bogdan al II-lea se afla la o nunta la tara, in localitatea Reuseni,
Petru Aron impreuna cu o suta de ostasi a inselat vigilenta strajilor
lui Bogdan al II-lea si prinzandu-l i-a taiat capul. La doua zile
de la acest eveniment, la 17 octombrie 1451, Petru Aron se instaleaza
in
cetatea de scaun de la Suceava ca domn al Moldovei. Dupa aceasta
crima, Stefan pleaca in exil la Iancu de Hunedoara, in Transilvania,
unde ramane
timp de aproape sase ani. La plecarea in pribegie era un copil trecut
de 12 ani iar in timpul petrecut la curtea domneasca a protectorului
lui, Stefan a invatat mestesugul armelor, tactica de lupta si felul
in care se duce o batalie. Visa mereu la intoarcerea in Moldova natala,
pentru a razbuna moartea tatalui sau si sa preia tronul Moldovei.
In
toamna anului 1456 se zvonise in Moldova ca Stefan, «vlastar de os
domnesc», va veni cu oaste pentru a-si revendica mostenirea parinteasca
la tronul
tarii. Voievodul
Petru Aron a fost surprins de iuteala cu care Stefan cel Mare a inaintat
spre Moldova si nu a putut opune rezistenta. Oastea
stransa in graba si neorganizata nu s-a putut compara cu oastea tanarului
pretendent la tron, care numara pana la 600 de ostasi. La 12 aprilie
1457, langa satul Dolhesti, la sud-est de Suceava, aproape de varsarea
Somuzului mocirlos in Siret, Petru Aron este invins si fuge spre
Camenita, un oras al Pocutiei unde avea asigurat refugiul pentru
el si boierii
insotitori. Cronica de curte a biruitorului consemneaza ridicarea
la domnie a lui Stefan cel Mare, lucru intalnit si in letopisetele
vremii.
Indiferent de modul in care s-au petrecut evenimentele de inscaunare
pe tronul Moldovei, Stefan cel Mare a fost voievodul cu cea mai mare
durata de domnie, de 47 ani, 2 luni si trei saptamani, timp in care
Moldova a prosperat”. Ctitoria
stefaniana Amintirea marelui voievod Stefan cel Mare este vie la locul
nasterii sale, la Borzesti, unde acest domnitor a ctitorit impreuna
cu fiul sau
Alexandru o frumoasa biserica in anul 1493. Acest lacas are fatadele
decorate cu ceramica smaltuita si caramida cu insertii de piatra fasonata
iar scoaterea la lumina, pentru prima data in 1869 de catre scriitorul
Nicu Gane a legendei “Stejarul din Borzesti”, a facut ca biserica sa
fie din ce in ce mai cunoscuta. Despre ea se spune ca este prima biserica
ridicata de Stefan cel Mare nu pentru a comemora vreo victorie ci in
amintirea prietenului sau din copilarie, Mitrut, omorat de tatari in
acest loc. In anii grei ai detentiei comuniste, cand in larga lunca a
Trotusului de la Borzesti se inaltau “gigantii” platformei petrochimice,
biserica lui Stefan cel Mare a fost un simbol pentru detinutii politici
care au lucrat la construirea noii zone industriale. Preotul Gheorghe
Dragulin a notat: “Detinutii isi desfatau privirea cu silueta bisericii
lui Stefan cel Mare. Sfantul lacas se pitula in marginea acestei depresiuni
si parca se rusina de omul robit si schingiuit catre sfarsitul mileniului
al II-lea”. Aflata in circuitul periplului ecumenic al Moldovei, biserica de la Borzesti
este cea care a inflacarat gandurile a multi turisti care au vizitat-o.
Ieseanul Florentin Adrian Maftei a marturisit despre aceasta ctitorie
stefaniana: “din sosea si pana la poalele bisericii (asezata dupa cum
spune si legenda pe un damb, cu altarul «crescut» parca din radacina
stejarului (intre ale carui ramuri a fost ucis Mitrut si unde mai tarziu
a fost pedepsit si hanul tatar), este o cale in linie dreapta, taman
cat pentru o aruncare de sageata, potrivit de mestesugit slobozita de
un arcas. De aceea, de pe ridicatura de unde se afla biserica, domina
vizual si emotional privitorul, care se indreapta «sageata» dinspre drum
catre implinirea visului si visarilor sale”. Un edificiu splendid Istoricii au remarcat ca biserica de la Borzesti este realizata
in cel mai evoluat grup de biserici (asemanatoare fiind celor ridicate de
marele domnitor al Moldovei la Razboieni si Piatra Neamt). Ctitoria
stefaniana de la Borzesti a fost vizitata in acest an si de Theodor
Paleologu, fost ministru al Culturii, care a remarcat ca “pictura realizata
de Grigore Popescu la aceasta biserica este o splendoare, fiind mahnit
de faptul ca pictura bisericii Manastirii Putna (ce are un loc aparte
in istoria Romaniei prin faptul ca este biserica in care isi dorm somnul
de veci Stefan cel Mare si o sotie a sa, Maria de Mangop), sluteste
aceasta biserica. Pacat ca minunata si gratioasa biserica stefaniana
de la Borzesti nu este mai mult cunoscuta si vizitata”. Un
articol de Ion Moraru - Onesti Expres.
