Ziua Nationala a Romaniei la Onesti - 1 Decembrie 2011
Despre
oameni... Giuseppe De
Monte, arhitectul Monumentului Regina Maria
La
infiintare, anul 1919, “Societatea Mormintelor Eroilor Cazuti in Razboi”, din
anul 1927 “ Societatea Cultul Eroilor”, din anul 1940 “Asezamântul National
Regina Maria pentru Cultul Eroilor” cu activitate intrerupta din anul 1948,
la porunca straina, reluata in anul 1991 sub denumirea “Asociatia Nationala
Cultul Eroilor" organizatia s-a preocupat cu toata energia si responsabilitatea
de cinstirea memoriei eroilor nostri si a facut si la Onesti in perioada 1940-1941
complexul monumental menit sa vesniceasca jertfa fauritorilor României Mari
prin luptele de la Portile Moldovei. Opera se prezinta sub forma unei prisme
dreptunghiulare având lungimea de 16 m, inaltimea de 4,5 m, este realizata
din beton placat cu gresie de Slanic si marmura de Moneasa, dupa planurile
arhitectului Giuseppe de Monte. In prezent, memorialul se afla in stadiu de
restaurare, tine seama de cerintele istorico- militare, consultant stiintific
fiind «Oficiul National pentru Cultul Eroilor » aflat in subordinea Secretariatului
General al Guvernului. Suntem convinsi ca la terminarea lucrarii vom avea o
opera cu un mesaj deosebit, demna de sacrificiul generatiei intregitoare de
tara, care va relua spusele regelui Leonidas, in lupta cu persii, la Termopile:
«Da fuga, straine si spune Spartei ca noi am cazut aici, supunându-ne legilor
sale ». Este meritul alesilor locali ai acestui mandat care, in conditiile
Legii 379/ 2003 privind regimul mormintelor si ofertelor comemorative de razboi
ne vor da eroii asa cum erau atunci când au cazut, cu gândul la noi tineri
si nemuritori. Revista de teologie, cultura si spiritualitate a Eparhiei de
care apartin trotusenii «Cronica Romanului » a dedicat, in intregime, numarul
7 (iulie 2004) comemorarii a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a Sfântului
Voievod Stefan cel Mare. In paginile 32-37 s-a publicat articolul << Act
de resfintire a Bisericii «Adormirea Maicii Domnului », Borzesti 1952>> din
care rezulta istoria si importanta sfântului lacas, vicisitudinile care l-au
marcat precum cutremure, intemperii, saracia dupa razboi, puterea instalata
ce ne-a vrut atei, etc, dar si initiativa vrednicului de pomenire preotul Vasile
Heisu care a rugat pe Prea Sfintitul Teofil Herineanu al Romanului sa-i dea
spre reparare capitala in scopul redarii cultului religios sfânta biserica.
Greutatile au fost mari si multe dar numerosi oameni de bine (printre care
si tatal autorului acestor rânduri) au facut ca in intervalul 1951- 1952 sa
se realizeze marea lucrare. Ziua de 6 iulie 1952 a insemnat si rectitorirea
prin sfintire a bisericii borzestene, Prea Sfintitul Teofil numindu-l pe vrednicul
parinte Vasile «mare osârduitor si al doilea ctitor », care a chemat de la
moarte la viata, de la o pustiire care durase 57 de ani la viata cultica legendara
si istorica biserica, mândria locuitorilor acestor plaiuri moldovene si nu
numai. Organizatorul intregii lucrari cu serioase aspecte in ceea ce priveste
rezistenta, a fost Giuseppe De Monte, priceput restaurator de obiective istorice
monumentale. Ziua de 17 aprilie 2008 a fost una ce a oferit clipe de aleasa
desfatare cultural-artistica, vizitatorii s-au putut intâlni la Biblioteca
« Radu Rosetti » din Onesti cu harul si o parte din picturile Ecaterinei Ardeleanu,
aflata la o vârsta venerabila, dar neobosita in a ne face mai buni, prin educatia
ce ne-a facut-o sentimentelor si ca viata trebuie traita in mod demn, prin
exemplul personal si luarea-i de cuvând evenimentul s-a facut unul" de
neuitat". Intrebata daca in munca de pictare a bisericilor l-a cunoscut,
cumva, pe Giuseppe De Monte, amabila interlocuitoare ne-a raspuns: " imi
amintesc foarte putin; era o figura distinsa, stia bine româneste, avea statura
mijlocie, cam firav de constitutie isi cunostea bine meseria si era foarte
pragmatic ca pretentii financiare. Dar toate acestea se discutau cu persoanele
implicate in lucrari, eu fiind prea tânara atunci si nu stiam pe ce cale voi
merge in viata". Pâna la alte surse, credem ca Ecaterina Ardeleanu stie " ultimul
mohican " care l-a cunoscut pe tehnicianul italian si mai credem ca ar
fi folositor pentru viitorime sa stim câte ceva despre oameni care au lasat,
prin munca lor, urme prin trecerea pe acest pamânt si pe care savantul Nicolae
Iorga - daca ar mai fi trait i-ar fi incorporat cu pretuire in frumoasa si
educativa carte a sa " Oameni care au fost" filele-i ramânând oferite
cu generozitate.
Corneliu CRISTEA - Onesti Expres - 24 aprilie 2008
